Thymosin Alpha-1 | Ghid de cercetare și dozare

Cercetătorii interesați de noi modalități de investigare a funcției imune pot consulta literatura despre dozarea Thymosin Alpha-1 (TA-1). Peptida este un fragment identificat în țesutul timusului și a fost studiată în legătură cu funcția imună, neurodezvoltarea și funcția cognitivă, precum și prevenirea bolilor.

Acest ghid prezintă informațiile despre TA-1, inclusiv tabelul de dozare, cercetarea privind beneficiile și reacțiile adverse raportate, precum și un protocol exemplificativ. Informațiile au caracter informativ și nu reprezintă recomandări de utilizare.

Tabel de dozare Thymosin Alpha-1 | Prezentare rapidă

Tabelul prezintă informația de dozare. Contextul, populația, scopul și protocolul de cercetare trebuie consultate în sursele primare.

Ce este Thymosin Alpha-1?

Thymosin alpha-1 (TA-1) este un regulator al funcției imune, identificat inițial în 1972 și extras din țesutul glandei timusului. Peptida este alcătuită dintr-un lanț de 28 de aminoacizi.

Timusul, o structură limfoidă situată în partea superioară a toracelui, în fața inimii, secretă hormonul thymosin. Secreția atinge un nivel ridicat în copilărie și începe să scadă la pubertate [1].

Sistemul imunitar este reglat în mod natural de TA-1, care participă la producerea și maturarea celulelor T. Timusul eliberează celule T în sistemul limfatic; acestea se răspândesc în organism și contribuie la apărarea împotriva virusurilor și bolilor. Se afirmă, de asemenea, că TA-1 ajută la refacerea globulelor albe și poate susține imunitatea chiar dacă timusul este afectat de o leziune sau de probleme de dezvoltare [2].

Peptida a fost cercetată în contexte variate, între care fibroza chistică, hepatita cronică, afecțiunile respiratorii și infecții precum tuberculoza și citomegalovirusul. TA-1 este aprobată în anumite țări pentru unele afecțiuni, dar nu este aprobată pentru utilizare de FDA în Statele Unite.

Beneficiile Thymosin Alpha-1

Studiile clinice privind TA-1 au început în 1985; unele au examinat efecte asupra funcției imune și activității antiinflamatorii.

Thymosin Alpha-1 și vindecarea

În procesele de vindecare, celulele limfoide eliberează factori solubili care atrag fibroblaste și macrofage, declanșând procese de reparare, migrarea celulelor endoteliale, angiogeneză și producerea matricei tisulare.

Un studiu a analizat efectele TA-1 asupra migrării celulelor endoteliale, angiogenezei și vindecării rănilor. Peptida a stimulat angiogeneza într-un model subcutanat; aplicarea topică a accelerat vindecarea într-un model de plagă punctiformă [3].

Un studiu-pilot, dublu-orb, randomizat și controlat, cu 73 de voluntari, a investigat TA-1 în reimplantarea dinților avulsionați. Participanții au fost împărțiți între un grup TA-1 și un grup placebo. Comparativ cu placebo, grupul TA-1 a prezentat niveluri mai scăzute de interferon, TNF-α și IL-6 și niveluri mai ridicate de globule albe. Autorii au raportat o vindecare parodontală mai bună și o durată mai lungă de păstrare a dinților reimplantați [4].

Thymosin Alpha-1 și sistemul imunitar

Cercetătorii au observat că unele afecțiuni asociate răspunsurilor imune deficitare sunt însoțite de niveluri serice TA-1 considerabil mai scăzute decât la persoanele sănătoase. Același grup a concluzionat că nivelurile scăzute ar putea fi asociate cu funcție imună afectată și vulnerabilitate crescută la boală [5]. O asociere nu stabilește cauzalitatea.

Celulele mieloide și dendritice răspund la TA-1 prin activarea receptorilor Toll-like TLR-9 și TLR-2. Prin țintirea acestor receptori, peptida poate modula răspunsul imun adaptativ, relevant pentru combaterea infecțiilor virale, bacteriene și fungice [2][6][7].

TA-1 poate stimula imunitatea umorală și crește niveluri ale interferonilor și interleukinelor, inclusiv IL-2, IL-10 și IL-12. A fost propusă și ca adjuvant vaccinal datorită capacității de a promova producția de anticorpi dependentă de celulele T [8].

Thymosin Alpha-1 și inflamația

TA-1 a fost descrisă ca regulator al răspunsului inflamator și al producerii speciilor reactive de oxigen [9]. Studiile au analizat și posibile efecte neuroprotectoare și reducerea mediatorilor inflamatori induși de adjuvantul complet Freund, între care IFN-γ, TNF-α și factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF) [10–12].

Într-un studiu pe rozătoare cu insuficiență hepatică acută, injecțiile cu TA-1 au fost asociate cu prelungirea supraviețuirii și reducerea inflamației hepatice [13]. Aceste rezultate sunt preclinice.

Efecte adverse ale Thymosin Alpha-1

Dozele subcutanate recomandate în diverse contexte au fost considerate sigure, iar peptida a prezentat un profil de siguranță favorabil în mai multe populații de pacienți. O analiză anuală mondială a reacțiilor adverse și interacțiunilor a descris un profil favorabil la peste 2.000 de persoane tratate până la momentul raportării [1].

Utilizarea TA-1 în combinație cu interferon alfa-2b (IFN-α2b) a fost asociată cu o incidență mai mare a febrei, oboselii, durerilor musculare, grețurilor, vărsăturilor și neutropeniei decât interferonul alfa-2b singur [14].

TA-1 a fost bine tolerată la pacienți cu boli hepatice și la persoane cu afecțiuni renale care necesitau hemodializă [15][16]. Reacțiile adverse raportate cel mai frecvent sunt [15][17]:

• iritație localizată;
• roșeață;
• febră;
• oboseală;
• dureri musculare;
• greață;
• vărsături;
• neutropenie.

Ghid și informații despre dozarea Thymosin Alpha-1

Această secțiune prezintă observații despre administrarea TA-1 și un protocol exemplificativ, cu trimitere la literatura disponibilă.

Observații privind administrarea

TA-1 este disponibilă de obicei într-o formă injectabilă și este administrată subcutanat. În practica clinică pentru anumite boli infecțioase, este descrisă administrarea a 1,6 mg de două ori pe săptămână, pe perioade de 6–12 luni [14].

Unele studii au folosit cantități mai mari pentru perioade mai scurte, în funcție de obiectiv. Literatura citată indică un interval al dozei unice de 0,8–6,4 mg, iar pentru doze multiple un interval de 1,6–16 mg pe parcursul a cinci până la șapte zile [18]. Aceste valori provin din contexte diferite și nu sunt interschimbabile.

Vârful concentrației serice poate apărea în aproximativ două ore, cu un timp de înjumătățire de circa două ore și revenirea nivelului sanguin la valoarea inițială în decurs de 24 de ore [19].

Protocol exemplificativ

Protocolul exemplificativ este unul zilnic, destinat observării reparării celulare accelerate. Referința și contextul rămân disponibile în bibliografia de mai jos.

Concluzie privind TA-1

Thymosin alpha-1 este o polipeptidă imunomodulatoare sintetizată pentru prima dată în 1972 și încadrată printre modificatorii răspunsului biologic. Este administrată în unele contexte pentru susținerea funcției imune și reducerea inflamației. Persoanele cu infecții au fost raportate ca având niveluri circulante mai scăzute decât persoanele sănătoase, ceea ce a determinat cercetarea rolului său în răspunsul imun.

TA-1 este descrisă ca fiind bine tolerată, cu puține efecte adverse raportate în anumite contexte. Interpretarea trebuie să țină cont de populație, produs, indicație, tratamente asociate și limitele cercetării.

Referințe

1. Thymosin alpha1. Sinteză de referință, ScienceDirect Topics. ScienceDirect Topics
2. Wara DW, et al. Thymosin activity in patients with cellular immunodeficiency. New England Journal of Medicine. doi:10.1056/NEJM197501092920204
3. Malinda KM, et al. Thymosin α1 stimulează migrarea celulelor endoteliale, angiogeneza și vindecarea rănilor. Journal of Immunology. 1998;160(2):1001–1006. PubMed 9551940
4. Loo WTY, et al. Thymosin alpha 1 în reimplantarea dinților avulsionați: studiu-pilot randomizat, dublu-orb. American Journal of Emergency Medicine. 2008. PubMed 18534287
5. Pica F, et al. Nivelurile serice de thymosin alpha 1 în condiții normale și patologice. Expert Opinion on Biological Therapy. 2018;18(sup1):13–21. doi:10.1080/14712598.2018.1474197
6. Romani L, et al. Thymosin alpha-1 activează celulele dendritice pentru rezistență antifungică Th1 prin semnalizarea receptorilor Toll-like. Blood. 2004;103:4232–4239. PubMed 14982877
7. Yao Q, et al. Thymosin-alpha1 modulează diferențierea și maturarea funcțională a celulelor dendritice din monocite CD14+ din sângele periferic uman. Immunology Letters. 2007;110(2):110–120. doi:10.1016/j.imlet.2007.04.007
8. Naylor PH, et al. Imunofarmacologia thymosin alpha1 și sinergia citokinelor. Annals of the New York Academy of Sciences. 2007;1112:235–244. PubMed 17567942
9. Kharazmi-Khorassani J, Asoodeh A. Thymosin alpha-1, proliferarea și migrarea celulară, speciile reactive de oxigen și enzimele antioxidante în celule epiteliale pulmonare A549. Environmental Toxicology. 2019;34(8):941–949. doi:10.1002/tox.22765
10. Xu Y, et al. Thymosin Alpha-1, durerea indusă de adjuvant complet Freund și citokinele proinflamatorii mediate de microglie în măduva spinării. Neuroscience Bulletin. 2019;35:637–648. doi:10.1007/s12264-019-00346-z
11. Huang J, et al. Thymosin alpha-1 și calea Wnt3a/β-catenină în durerea inflamatorie. NeuroReport. 2020;31(1):69–75. doi:10.1097/WNR.0000000000001370
12. Thymosin alpha1: izolare și analiză de secvență. Proceedings of the National Academy of Sciences. doi:10.1073/pnas.74.2.725
13. Yang X, et al. Thymosin α1, inflamația hepatică și apoptoza hepatocitelor în insuficiența hepatică acută la șobolani. Experimental and Therapeutic Medicine. 2018;15:3231–3238. doi:10.3892/etm.2018.5843
14. Piratvisuth T. Recenzie pentru ghidurile APASL: terapia imunomodulatoare în hepatita B cronică. Hepatology International. 2008;2(2):140–146. doi:10.1007/s12072-008-9046-5
15. RxList. Informații despre reacțiile adverse ale Zadaxin (thymalfasin). rxlist.com – Zadaxin
16. Garaci E. De la timus la fibroza chistică: parcursul thymosin alpha 1. Expert Opinion on Biological Therapy. 2018;18(sup1):9–11. doi:10.1080/14712598.2018.1484447
17. Ancell CD, et al. Thymosin alpha-1. American Journal of Health-System Pharmacy. 2001;58(10):879–888. PubMed 11381492
18. Dominari A, et al. Thymosin alpha 1: recenzie cuprinzătoare a literaturii. World Journal of Virology. 2020;9(5):67–78. doi:10.5501/wjv.v9.i5.67
19. Tao N, et al. Thymosin α1 și rolul său în bolile infecțioase virale: mecanisme și aplicații clinice. Molecules. 2023;28(8):3539. doi:10.3390/molecules28083539